|
Vineri, 22 Ianuarie 2010 10:01 |
 În luna decembrie rata medie nominală aferentă creditelor în monedă naţională a constituit 18,63%, cu 0,25 p.p. mai mică faţă de luna precedentă şi cu 1 p.p. – faţă de luna octombrie. Totodată, pe parcursul ultimelor 3 luni ale anului precedent s-au diminuat şi ratele reale medii fapt ce a a contribuit la creşterea volumului creditelor acordate, care în luna decembrie a crescut cu 41,7% faţă de luna precedentă.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Vineri, 15 Ianuarie 2010 09:53 |
|
Expers-analiză pentru Expert Grup Principala provocare pentru Banca Naţională a Moldovei pentru anul 2010 ţine de gestionarea adecvată a presiunilor inflaţioniste care vor începe să se contureze din nou începând cu luna februarie. Pentru 2010 BNM şi-a propus un scop foarte îndrăzneţ de a trece la regimul de ţintire directă a inflaţiei, nivelul acesteia fiind stabilit la 5% (±1%). Pericolul de creştere în lanţ a preţurilor în urma scumpirii resurselor energetice va determina BNM să aplice o politică monetară mai austeră pentru a diminua masa monetară. În mod firesc, o politică monetară mai austeră riscă să compromită obiectivul de stabilizare şi relansare economică asumat de Guvern pentru 2010-2011 şi care nu poate fi atins fără stimularea creditării şi creşterea masei monetare. Situaţia se mai complică şi de politica bugetar-fiscală a Guvernului, austeritatea căreia necesită a fi contrabalansată de o politică monetară care ar încuraja creşterea economică. Prin urmare, BNM este pusă la o grea încercare de a găsi un „mijloc de aur” dintre obiectivul său de a ţinti inflaţia şi, în acelaşi timp, de a nu prejudicia obiectivului Guvernului de stabilizare şi relansare economică. Analizând comportamentul băncii centrale din ultimele 3 luni, putem deduce că acel punct de compromis a fost găsit: acumularea activelor oficiale de rezervă.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Miercuri, 23 Decembrie 2009 19:41 |
 1. Schimbarea guvernării. Plecarea PCRM-ului de la guvernare şi intrarea acestuia în opoziţie virulentă marchează încheierea unei epoci în politica economică moldovenească. Pe parcursul a opt ani, PCRM a pus la punct un sistem rigid de luare a deciziilor de politică economică (bazat pe „verticala puterii”), în care accentul se punea pe disciplina şi loialitatea politică şi mai puţin pe costul şi impactul deciziilor luate. Noul guvern a venit cu un mesaj de politică economic calitativ nou, dar acest mesaj este marcat şi de faptul că guvernul trebuie să gestioneze o criză economică şi bugetară severă. Publicul leagă speranţe mari faţă de noua guvernare, dar este clar că aceste speranţe nu trebuie să fie prea exagerate. În primul rând, moştenirea economică, mai ales în sfera finanţelor publice, lăsată de PCRM este una foarte împovărătoare. În al doilea rând, chiar şi după numirea în calitate de miniştri a unor oameni profesionişti şi competenţi, multe ministere au rămas la fel de inerte şi rigide. În al treilea rând, noul guvern este în esenţă un guvern de algoritm, eficienţa sa fiind inevitabil subminată de faptul că membrii guvernului gravitează în jurul unor poluri politice concurente. În sfârşit, cu conturarea tot mai clară a anticipatelor în 2010, mulţi miniştri inevitabil vor trebui să fie cu un picior în minister, cu altul în campania electorală.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Miercuri, 23 Decembrie 2009 19:37 |
 Cel mai acut declin economic din ultimii 15 ani. Până la finele anului curent Guvernul se aşteaptă la o descreştere a PIB-ului de 8-9%, prognozele noastre fiind puţin mai optimiste, de -7,5%. Ultima dată o descreştere similară a economiei a fost înregistrată în 1999 (-6,5%). Diminuarea PIB-ului relevă contracţia din toate sectoarele economice şi scăderea consumului populaţiei, în condiţiile scăderii cu 30% a remitenţelor de la emigranţi.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Miercuri, 23 Decembrie 2009 18:59 |
 1. Majorarea salariilor şi pensiilor de către precedentul Guvern. Nimeni nu pune la îndoială necesitatea majorării salariilor şi pensiilor. Dar în condiţiile unei crize economice evidente şi a unui sistem de pensii nereformat şi care ameninţă să cadă începând cu 2011-2012, această decizie discalifică din punct de vedere profesional întregul bloc economic al guvernului Greceanîi.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Duminică, 20 Decembrie 2009 20:50 |
|
 Extras din studiul "România - Republica Moldova: Analiza Relaţiior Economice Bilaterale"
Faptul că două state care se află în imediata vecinătate fac parte din organizaţii internaţionale şi sunt semnatare a unor acorduri absolut diferite ca orientare şi extindere geografică, ar putea fi considerat ca factor care intensifică atractivitatea investiţională reciprocă dintre aceste ţări. Este exact situaţia caracteristică Republica Moldova şi România: România este membru al UE şi are acces liber şi direct la piaţa comunitară conform principiilor de comerţ liber; Republica Moldova este membru al CSI, ceea ce implică şi participare la acordurile de comerţ liber cu ţările membre ale acestei comunități. Astfel, investitorii români au posibilitatea accesului la piaţa estică, iar cei din Republica Moldova la cea occidentală prin intermediul unei cooperări economice intense. Ţinând cont şi de lipsa barierelor lingvistice sau a diferenţelor culturale majore, atractivitatea investiţională reciprocă a ambelor state ar trebui să fie mare, superioară chiar celei dintre România şi Ungaria sau Republica Moldova şi Ucraina. Această ipoteză este confirmată și de ponderea investițiilor directe românești în Ungaria în exporturi românești în aceeași țară (0,05%) care este mult inferioară ponderii investițiilor românești în Moldova în exporturi românești în Moldova (5,11%)[1]. Cât privește relațiile investiționale moldo-ucrainene, în 2008 fluxurile investiționale se manifestă într-o singură direcție: au fost înregistrate investiții directe din Ucraina în Moldova în volum de 15,87 mil. USD, în timp ce fluxuri de investiții moldovenești către această țară nu au fost înregistrate[2]. Totuși, ponderea volumului investițiilor directe venite din Ucraina în Republica Moldova în total exporturi ucrainene spre această țară a constituit doar 1,62% în anul 2008. Astfel, premisele culturale prognozează o apropiere economică continuă între Moldova şi România, dacă nu vor exista bariere politice care să submineze aceste premise.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Vineri, 18 Decembrie 2009 18:40 |
|
 Document de politici
Ramura construcţiilor are un rol central în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, deţinând peste jumătate din formarea de capital fix în 2008, în timp ce media mondială este de circa 1/3 . O serie de studii internaţionale au demonstrat, pe baza modelelor de echilibru economic general, interdependenţa majoră dintre ramura respectivă şi restul sectoarelor economice. Aceasta înseamnă că există un grad înalt de complementaritate dintre agenţii economici din ramura construcţiilor şi cei din restul sectoarelor, inclusiv şi cel guvernamental. Documentul poate fi descărcat AICI
|
|
Vineri, 18 Decembrie 2009 18:29 |
 Centrul Analitic Independent Expert-Grup a organizat la data de 16 decembrie 2009 masa rotundă „România - Republica Moldova: Analiza relaţiilor economice bilaterale”. Evenimentul sa desfăşurat în cadrul proiectului “România - Republica Moldova: avansarea cooperării economice în contextul integrării europene”, implementat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP în parteneriat cu Societatea Academică Română şi cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova. În cadrul mesei rotunde a fost prezentat studiul „România – Republica Moldova. Analiza relaţiilor economice bilaterale” care a avut drept scop radiografierea relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi România, identificarea principalelor bariere şi oportunităţi în dezvoltarea acestor relaţii.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Vineri, 18 Decembrie 2009 18:22 |
|
Marcat de o serie de crize interne şi externe, anul 2009 a arătat clar cât de fragilă şi iluzorie a fost creşterea economică a Republicii Moldova în ultimul deceniu. Declinul prognozat al PIB în 2009 va arunca Moldova cu trei ani în urmă; investiţiile capitale au scăzut cu o viteză nemaiîntâlnită de la începutul anilor 1990; încrederea economică a populaţiei, companiilor şi băncilor este la un minim istoric, iar finanţele publice sunt subminate fundamental. Deşi criza financiară globală îşi are partea sa de vină, în 2009 economia Moldovei a căzut şi victimă a iresponsabilităţii politice.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Vineri, 18 Decembrie 2009 18:15 |
|
Interviu pentru Radio Europa Liberă Proiectele vitale ca programele sociale, infrastructura la nivel local, sănătatea și învățămîntul vor fi tratate diferențiat, afirmă expertul economic Adrian Lupușor (Expert-Grup). Invitatul ediţiei din această dimineaţă este expertul economic Adrian Lupuşor de la Centrul analitic independent Expert-Grup şi discutăm despre proiectul legii bugetului de stat pe anul 2010.
Radu Benea: Dle Lupuşor, ce înseamnă un buget de austeritate? Cum au zis că va fi autorităţile.
Adrian Lupuşor: Proiectul bugetului pentru anul 2010 sugerează foarte clar că, nota de plată pentru acele răsfăţuri electorale din 2009 a venit. La nivel de Guvern s-a conturat o voinţă politică privind readucerea finanţelor publice în albia normalităţii. Un buget auster înseamnă reducerea cheltuielilor în paralel cu majorarea unor categorii de venituri iar scopul final ar fi reducerea deficitului bugetar. În acest sens vreau să spun că deficitul bugetar se preconizează a fi unul istoric, un asemenea nivel nu am avut din 1996, iar pentru anul 2010 se preconizează reducerea acestuia, de la 9 % la 6 %, având şi un angajament ferm în cadrul relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
Expres-analiză pentru