Finanţarea deficitului bugetar reprezintă problema fundamentală a politicii bugetare actuale

Încă un gând...

Una din cauzele crizei economice mondiale a fost creșterea până la o limită critică a dezechilibrelor economice globale: deficitele de cont curent din unele țări consumatoare (ex. SUA), erau compensate de surplusurile de cont curent din alte țări înclinate mai mult spre investiții (Germania, Japonia, China etc.). Dacă în perioada crizei decalajul dintre aceste țări a diminuat, atunci din 2010 acesta a început să crească din nou pe fondul creșterii consumului în țările consumatoare și a exporturilor din țările cu surplusuri comerciale. Prin urmare, cât de credibilă este relansarea economiei globale la care asistăm în prezent dacă modelul acesteia, în fond, nu s-a schimbat?

... mai este un gând :)

Dacă în 2009 principala îngrijorarea pentru majoritatea țărilor lumii era recesiunea economică și identificarea măsurilor anti-criză, atunci principala îngrijorarea în anul 2010 ține de gestionarea datoriilor publice care au crescut semnificativ. Dacă luăm în considerație faptul că un 1 USD împrumutat azi înseamnă 1 USD + dobândă taxat mâine, va fi suficient ritmul de creștere economică pentru a determina aceste țări să recupereze datoriile? Întrebarea devine și mai înrebătoare dacă presupunem că creșterea nivelului de îndatorare tergiversează ritmurile de relansare economică datorită înclinației populației și agenților economici să reducă consumul în favoarea economiilor anticipând creșterea poverii fiscale în viitorul apropiat...

Meniu

MEGA

Realitatea Economică

Articole Recente

Home

Finanţarea deficitului bugetar reprezintă problema fundamentală a politicii bugetare actuale

Luni, 19 Octombrie 2009 13:04

Magnitudinea problemei...

Discrepanţa dintre indicatorii anuali a veniturilor şi cheltuielilor bugetare a început să se diminueze gradual din luna iulie. Aceasta relevă faptul că pe măsura temperării febrei electorale, acţiunile imediate ale executivului au fost de a finanţa deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor publice pentru unele categorii. Totuşi, noul Guvern este nevoit să „taie” mult mai dur cheltuielile şi să suspende imediat finanţarea unor cheltuieli secundare.

La finele lunii august bugetul public naţional a fost executat la capitolul venituri în proporţie de 86,8% faţă de nivelul prognozat şi la capitolul cheltuieli în proporţie de 80,6% faţă de cel prognozat. Prin urmare, volumul deficitului bugetar s-a ridicat până la 2,57 miliarde lei. La finele primului semestru ponderea acestuia în PIB constituia deja 7,46%, iar până la sfârşitul anului curent Guvernul prognozează ca acest nivel să ajungă la 14% din PIB (circa 8,5 miliarde lei).

Ca şi în lunile precedente, diminuarea veniturilor bugetare a fost cauzată în special de comprimarea comerţului exterior şi, în special, de reducerea importurilor (TVA la mărfurile importate au fost de 77,9% şi impozitele asupra comerţului extern – 71,6% din nivelele prognozate). Totodată, încasările acumulate de serviciul vamal au constituit 78,8% din nivelul prognozat, în timp ce nivelul înregistrat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a fost de 91,3%.

Evoluţia lunară a indicatorilor anuali privind veniturile şi cheltuielile bugetului public naţional, %

O tendinţă interesantă înregistrează veniturile din impozitul pe venit din activitatea de întreprinderilor, care în luna august a depăşit nivelul planificat cu 45,4%. Aceasta se datorează faptului că patronii companiilor preferă să-şi retragă profiturile şi să fie impozitaţi la cota de 15%, decât să fie reînvestite la cote zero. O asemenea atitudine din partea agenţilor economici este foarte ilustrativă în ceea ce priveşte situaţia climatului investiţional din ţară, iar Guvernul ar trebui să acorde o atenţie sporită stimulării antreprenorialului.

Opţiunile executivului precedent: lecţii negative pentru actualul

Politica fostului Guvern de finanţare a deficitului bugetar a fost modelată preponderent pe obiectivele electorale, iar costul direct al acţiunilor întreprinse şi cel de oportunitate al acţiunilor la care s-a renunţat va fi suportat de actualul executiv. În particular, contrar logicii financiare pe timp de criză, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost substituite cu:

1. Emiterea VMS. Finanţarea de către bănci a deficitului bugetar comportă două probleme fundamentale: prima ţine de efectul de restrângere a creditării sectorului real al economiei; a doua – din cauza termenului de scadenţă mic aceasta creează pericolul unei bombe cu efect întârziat pentru buget. Emiterea VMS a permis acoperirea deficitului bugetar în proporţie de 48,3% în luna august, în creştere faţă de luna iulie, când acest indicator a fost de 39,2%.

2. Amenzile şi sancţiunile administrative au depăşit nivelul prognozat cu 52,4% în luna august. Aceasta a fost cauzat de presiunile fiscale şi administrative asupra unor agenţi economici practicate de instituţiile de stat de până acum.

3. Arierate în raport cu persoanele juridice. Adiţional deficitului bugetar, au crescut şi datoriile instituţiilor publice faţă de prestatorii de servicii şi alte facilităţi, precum şi datoriile ce ţin de restituirea TVA şi a accizelor. Prin urmare, deficitul bugetar real a constituit cu 523,3 milioane lei mai mult faţă de cel declarat oficial. Sursele externe de finanţare şi, eventual, o creditare mai bine dozată din partea sectorului bancar rămân opţiunile principale ale noului guvern.

Comments

Comentariu nou

Cautare