Încă un gând...
... mai este un gând :)
MEGA
Realitatea Economică
Articole Recente
- Pericolele și cauzele creșterii prețurilor în Republica Moldova
- Atractivitatea investiţionala a Republicii Moldova
- Impactul investiţiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova
- Cauzele reale ale accesului limitat al sectorului real la creditele bancare
- Pericolele creșterii datoriei de stat interne
| Câteva oportunităţi privind relaţiile investiţionale Moldo-Române |
| Duminică, 20 Decembrie 2009 20:50 | ||||||
|
Faptul că două state care se află în imediata vecinătate fac parte din organizaţii internaţionale şi sunt semnatare a unor acorduri absolut diferite ca orientare şi extindere geografică, ar putea fi considerat ca factor care intensifică atractivitatea investiţională reciprocă dintre aceste ţări. Este exact situaţia caracteristică Republica Moldova şi România: România este membru al UE şi are acces liber şi direct la piaţa comunitară conform principiilor de comerţ liber; Republica Moldova este membru al CSI, ceea ce implică şi participare la acordurile de comerţ liber cu ţările membre ale acestei comunități. Astfel, investitorii români au posibilitatea accesului la piaţa estică, iar cei din Republica Moldova la cea occidentală prin intermediul unei cooperări economice intense. Ţinând cont şi de lipsa barierelor lingvistice sau a diferenţelor culturale majore, atractivitatea investiţională reciprocă a ambelor state ar trebui să fie mare, superioară chiar celei dintre România şi Ungaria sau Republica Moldova şi Ucraina. Această ipoteză este confirmată și de ponderea investițiilor directe românești în Ungaria în exporturi românești în aceeași țară (0,05%) care este mult inferioară ponderii investițiilor românești în Moldova în exporturi românești în Moldova (5,11%)[1]. Cât privește relațiile investiționale moldo-ucrainene, în 2008 fluxurile investiționale se manifestă într-o singură direcție: au fost înregistrate investiții directe din Ucraina în Moldova în volum de 15,87 mil. USD, în timp ce fluxuri de investiții moldovenești către această țară nu au fost înregistrate[2]. Totuși, ponderea volumului investițiilor directe venite din Ucraina în Republica Moldova în total exporturi ucrainene spre această țară a constituit doar 1,62% în anul 2008. Astfel, premisele culturale prognozează o apropiere economică continuă între Moldova şi România, dacă nu vor exista bariere politice care să submineze aceste premise. Totodată, ambele state înregistrează un nivelul relativ redus al similitudinii economice, manifestat prin cadrul juridic diferit aferent comerţului extern al fiecărei ţări, precum şi nivele diferite a competitivităţii naţionale[3]. Acestea reprezintă motive temeinice pentru a considera ambele state drept mai curând complementare, decât concurente în ceea ce ține de activitatea investițională, excepție fiind doar comerțul bilateral cu textile și mobilă. La rândul său, aceasta deschide mai multe oportunităţi de cooperare dintre companiile din Republica Moldova şi România în regim de complementaritate.
Prin urmare, oportunităţile majore privind facilitarea relaţiilor investiţionale reciproce sunt următoarele:
1) Extinderea pieţelor externe de desfacere occidentale (UE) şi orientale (CSI) Graţie proximităţii teritoriale dintre state (distanţa rutieră dintre Bucureşti şi Chişinău este în jur de 460 km) şi a faptului că ţările beneficiază de regimuri de comerţ liber pe destinaţii geografice diametral opuse, companiile din România şi cele din Republica Moldova au posibilitatea accesării noilor pieţe de desfacere. Această oportunitate s-a conturat după aderarea României la Uniunea Europeană (2007).
Efectele respectivului fenomen au fost ambigue pentru companiile româneşti deoarece, pe de o parte, acestea au putut să-şi extindă prezenţa pe piaţa UE, însă pe de altă parte, companiile locale au fost nevoite să facă faţă concurenţei în creştere cu companiile occidentale. Prin urmare, multe companii autohtone româneşti şi-au diminuat cotele pe piaţa locală în favoarea unora mai competitive din Occident, fiind determinate să sondeze noi pieţe de desfacere. Republica Moldova, beneficiind de regim de comerţ liber cu statele CSI, trebuie privită drept o punte de acces spre această piaţă unde exigenţele instituţionale sunt mai mici şi, respectiv, se poate obţine mai uşor o poziţionare stabilă pe piaţă[4].
Totodată, faptul că România este membru UE nu poate să nu servească drept punct de atracţie pentru investitorii moldoveni care sunt interesaţi de piaţa de desfacere comunitară. În plus, o bună parte din investitorii moldoveni preferă să vină în România grație pieței de desfacere interne mult mai mari, precum și a mai multor oportunități privind stabilirea conexiunilor cu partenerii de afaceri din Occident.
2) Constituirea parcurilor industriale şi altor infrastructuri de business la frontieră. Oportunitatea respectivă este bazată pe avantajul proximităţii teritoriale, precum şi pe cel legat de posibilitatea exportului în regim de comerţ liber din România în UE şi din Republica Moldova în CSI. Principiul general de activitate a acestor parcuri ar fi constituirea unor lanţuri de producere, prelucrare, sortare etc. din care să facă parte companii care să se complementeze reciproc. Mai multe companii producătoare din România sunt interesate de această oportunitate ţinând cont de diferenţele de costuri (cu forţa de muncă, chiria spaţiilor, facilităţile etc.), faţă de ţara vecină. Iar companiile din Moldova şi furnizorii de materie primă (în special gospodăriile ţărăneşti) vor putea încheia contracte de livrare pe termen mai lung, asigurându-se cu piaţă de desfacere relativ stabilă. Totodată, pe baza principiului originii mărfurilor, o parte din bunurile produse în cadrul parcurilor industriale vor putea fi exportate în regim de comerţ liber în CSI, iar cealaltă parte în UE, fapt ce reprezintă un avantaj reciproc pentru ambele state. Totodată, o premisă fundamentală pentru activitatea eficientă a acestor parcuri este asigurarea unei legături rutiere şi feroviare eficiente între cele două ţări.
3) Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Moldova şi euroregiunile. Facilitarea cooperării bilaterale prin intermediului acestor instrumente oferă posibilitatea accesului autorităţilor publice locale, asociaţiilor intercomunitare, cât şi a altor instituţii, la fondurile structurale europene. Acestea prevăd acţiuni de reabilitare şi modernizare a infrastructurii sociale şi economice, modernizarea sistemelor de management a APL, facilitarea schimbului de experienţă şi comunicarea dintre instituţiile din ambele state etc. Prin urmare, proiectele respective ar putea avea externalităţi pozitive importante asupra situaţiei social-economice din regiunile adiacente frontierei dintre Republica Moldova şi România. Din acest punct de vedere, un rol decisiv revine administraţiilor publice locale, care trebuie să-şi fortifice capacităţile instituţionale şi umane de a elabora şi implementa asemenea proiecte.
4) Construirea centralelor de energie electrică la frontiera dintre state. Oportunitatea respectivă este bazată pe practica de succes privind constituirea centralelor de energie electrică la frontiera dintre România şi Ungaria în perioada când România era în imediata vecinătate cu UE. Ideea rezultă din exigenţele mari impuse de UE privind protecţia mediului în cazul construcţiei unor asemenea obiective industriale. Prin urmare, din 2007 exigenţele respective au crescut semnificativ în România odată cu aderarea acesteia la UE, fapt ce ar putea alimenta interesul autorităţilor române privind construirea unor asemenea centrale la frontiera cu Republica Moldova. Un parteneriat sustenabil în acest sens dintre ambele state ar oferi posibilitatea Republica Moldova să exporte energia electrică creată la aceste centrale spre România, iar România va putea importa la preţuri mai avantajoase energia respectivă pentru a fi ulterior re-exportată spre Balcani. Totodată, această măsură va diminua dependenţa de centrala de energie electrică de la Cuciurgan atât a Moldovei, ca cumpărător direct, cât şi a României care ulterior cumpără această energie din Moldova[5].
5) Participarea investitorilor români la programele de privatizare din Republica Moldova. Mesajele transmise de noul Guvern moldovenesc relevă deschiderea sa faţă de conlucrarea cu investitorii străini, inclusiv în cadrul programelor de privatizare a anumitor active importante care se află în prezent în proprietatea statului. Totodată, ministrul moldovean al economiei şi comerţului a anunţat că curând vor fi lansate câteva oferte privind deetatizarea proprietăţii de stat, care va fi efectuată la bursă şi respectiv în condiţii de maximă transparenţă şi în conformitate cu principiile economiei de piaţă. Luând în consideraţie faptul că actuala guvernare pune un accent deosebit pe consolidarea relaţiilor bilaterale cu partenerii strategici ai Republica Moldova, printre care se numără şi România, investitorii români ar putea fi invitaţi, alături de alţi investitori, să participe activ la programele de privatizare din Republica Moldova. Interesul mediului de afaceri românesc faţă de oportunităţile respective a fost confirmat şi de oficiali din România în cadrul discuţiilor private pe durata elaborării studiului.
[1] Sursele: BCR, BNM. Anul 2008. [2] Sursa: BNM [3] Conform Raportului Competitivităţii Globale (Global Competitiveness Report) elaborat de Forumului Economic Mondial (The World Economic Forum) [4] Afirmația mai multor oficiali și reprezentanți ai asociațiilor profesionale chestionate în procesul elaborării studiului. [5] Măsura a fost menționată în cadrul interviurilor cu oficiali români efectuate pe parcursul efectuării studiului.
Powered by !JoomlaComment 3.23
3.23 Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |
||||||
| LAST_UPDATED2 |
Extras din studiul "