Evoluţiile din lunile mai-iunie denotă înviorarea în continuare a sectorului industrial, pe fundalul accentuării presiunilor inflaţioniste legate de sporirea preţurilor la produsele alimentare, resursele energetice şi a volumului de valută intrată în ţară. În aceste condiţii, Banca Naţională a înăsprit drastic măsurile de politică antiinflaţionistă.
 

În ianuarie-mai industria a marcat o creştere cu 5,0% în preţuri comparabile faţă de perioada respectivă a anului precedent, inclusiv cu 10,8% datorită sporirii producţiei industriei alimentare şi a băuturilor şi cu 8,8% - a sectorului energetic. Creşterea exporturilor pe piaţa UE şi CSI confirmă efortul producătorilor industriali de valorificare a oportunităţilor oferite de aceste pieţe.

La 19 iunie BNS a publicat datele statistice preliminare asupra resurselor şi utilizărilor Prodului Intern Brut pentru primul trimestru al anului curent. Datele sunt interesante, sugerând că în economie probabil au început unele schimbări importante.


Aparent, este îngrijorător de mică creşterea PIB realizată în primul trimestru curent, +4,3%, acesta fiind cel mai scăzut indicator după 2001 încoace. Dar creşterea PIB în primul trimestru practic nu ne spune nimic despre creşterea care poate fi aşteptată pe parcursul anului. Mult mai importante sunt unele tendinţe structurale care se profilează.

Aprecierea puternică a leului moldovenesc faţă de principalele valute USD şi EURO a provocat dezbateri politice importante şi învinuiri precum că Banca Naţională prin politica sa ce favorizează aprecierea monedei naţionale ar contribui la sărăcirea populaţiei. Creşterea inflaţiei în paralel cu aprecierea leului de asemenea a provocat întrebări referitor la eficienţa politicii monetare. Totuşi, aceste acuzaţii sunt prea dure. Deşi aprecierea actuală a leului nu poate fi privită ca un fenomen pozitiv, deoarece nu este bazată pe o creştere economică puternică, cauzele acestui fenomen nu pot fi neglijate.

Relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă aparent se află într-o nouă etapă de „încălzire”, după câţiva ani buni în care politicul a influenţat negativ şi alte sfere a relaţiilor dintre ambele state. Totodată, şi fără intervenţia politicului, relaţiile economice (în sens larg) între Moldova şi Rusia sunt extrem de complexe, iar pe alocuri chiar complicate. Astfel, eliminarea politicului din această ecuaţie ar putea dinamiza relaţiile economice şi poate le-ar putea face mai inteligibile. Recenta vizită a premierului Greceanîi la Moscova aparent reprezintă un efort în acest sens. Sau nu?

Sănătatea şi bunăstarea familiilor tinere în mare parte depinde de condiţiile de viaţă, în special de existenţa propriilor locuinţe. Pentru tinerele familii din Moldova, procurarea locuinţelor la preţurile care cresc vertiginos pare o sarcină tot mai dificilă.

Situaţia sectorului de asigurări din economie denotă calitatea mecanismelor unei economii de piaţă precum şi nivelul de trai al populaţiei. În 2007, pieţei de asigurări din R. Moldova i-a revin doar 1,36% din PIB, iar densitatea asigurărilor a fost de 12,2 EURO pe când în România această cifră este de 80 EURO. Astfel, piaţa de asigurări din ţară cunoaşte cel mai scăzut nivel de dezvoltare dintre ţările Europei Centrale şi de Est ceea ce reflectă situaţia economică per ansamblu din R. Moldova.